sealdark.gif (3447 bytes)

Home Newsletters Membership Annual Meeting Events Books, Videos, & CDs Recipes Officers Photos & Videos Links

TITSI SHI CUM EARA INTERNATS ARMĂNJLJI DI CRUSHUVA TU CHIROLI A PROTLUI POLIM MUNDIAL?

di NICOLA MINOV
UNIVERZITATI ALJU CHIRIL SHI METODI DI SCOPIA

FACULTATI TI FILOSOFII

 

Tu mesi a etăljei XIX Crushuva s-developă tu un di nai ma avutili locuri tu Machidunii. Di ispeti ca s-afla aproapea di metropola a Vilaetlu di Bituli, ma ninti tut, di ispeti a spiritlui di biznismenj (emburlăchi) a crushuveanjlor, ti ma niheam di ună etă, di njică hoară, Crushuva criscu tu mari tsentru comertsial shi di zanatciats (tehnagiats).  

Traditsional, Crushuva yinea ta s-băneadză trei grupi etnitsi - Armănj, Machidonj shi Arbineshi. Ma iara, actsentu pi bana economică shi sotsială tu căsăbălu lji didea Armănjlji. Prezentsa a populatsiiljei machidunească shi arbinishească nitsi nu s-duchea, shi noima eara ca populatsia tută eara armănească. Tu sculiili shi tu băseritsli s-ufilisea limba gărtsească, ma tu tuti alanti domeni di bana publică dominantă eara limba armănească.[1] Trubadurlu Ivan Shumcov, cari tu anjlji 60 tu eta XIX, eara dascal tu căsăbălu, ari scriată ca tu a lui chiro Crushuva eara nai ma importantul căsăbă armănescu tu Machidunia tută.[2] Idghea ashitsi shi istoriciarlu gărtsescu, P. Aravantinos, tu cartea a lui "Monografii ti Cutsovlahi", ăngrăpsită 40 di anj ninti publicarea definitivă la anlu 1905, noteadză ca Crushuva avea ma multsă Armănj di căt tu cari tsi s-hibă altu căsăbă ică hoară pi Balcan.[3]

Informatsiili ti numirlu a populatsiiljei tu căsăbălu Crushuva tu a daua giumitati di eta XIX suntu contradictoari shi s-alăxescu tsi dipendă di chirolu shi provenientsia a autorlui. Ma, fără diferentsă a chirolui shi origina, malju dză tuts autori suntu sinfunj ti primatlu a populatsiiljei armănească tu căsăbălu Crushuva. Tu ahurhita a anjlor 1860, I.Shumcov reghistră 1,800 di familii tu căsăbălu, di cari 1,200 eara armăneshtsă.[4] La anlu 1874, Apostol Mărgărit ăngrăpsi ca 2/3 di bănătorlji di Crushuva eara Armănj, a alantsă eara Vărgări shi Arbineshi.[5] La anlu 1885, Romănlu Alexandru Pencovici misură că di 16,000 di bănători căt băna tu căsăbălu, 12,000 eara Armănj.[6] Sărbul Spiridon Gopcevich la anlu 1888 noteadză 10,000 di bănători, di cari 7,000 eara Armănj.[7] Lingvistul ghermanescu Gustav Weigand, misură ca Crushuva băna 11,800 di bănători, di cari 7.000 Armănj.[8] Aproapea ahtari numir da shi crushuveanlu Steryiu Ciona, dupu cari la anlu 1900 Crushuva avea 11,000 di bănători, a populatsii dominantă eara Armănjlji cu 7.000 di bănători.[9]

Tut pănă la anlu 1870, fără diferentsă a pricădeariljei etnică a populatsiiljei, tuts crushuveanj eara crishcinj ortodoxi, cari pi plan băserichescu lji pricădea a Patriarshiiljei di Constantinopol. Ma, fundarea a Egzarhiiljei Vărgărească la anlu 1870 u asparsi unitaritatea băserichească a căsăbălui. Ună parti di populatsia machidunească di Crushuva peanarga ahurhi s-u aproachă Egzarhia, s-tsănă liturghii shi s-ănveatsă tu institutsiili vărgăreshtsă băsericheshtsă-educativi.[10] Nica ma mari goadă a Patriarshiiljei progărtsească lji eara adrată la anlu 1876, căndu Steryiu Ciona, Crushuva u dishclisi prota sculii romănească. Tu atsel chiro, un numir di populatsia armănească s-trapsi di patriarshia shi fundă ahorghea comună.[11] 

Aesti ampărtsări tu patriarshia di ma ninti spunea ca yinitorlu ti Crushuva va s-hibă turbulentu. Ma iara, tut pănă prota detsenii a etăljei XX, rivalitatea băserichească-educativă nu criscu tu dishclisă dushmanlăchi. Adrarea a caliljei di her din Sărună pănă Scopia u băgă Crushuva largu di maghistrala printsipală ti comertsii. Aestă taxirati vără turlii li trapsi nanaparti minduerli a crushuveanjlor di alumtărli shi propagandili, di ispeti ca emburlji ma multu s-alumta s-află modusi alternativi ti niintari a comertsiiljei, di căt cătră rivalitatea pi plan băserichescu shi educativ. 

Relativ bana tu isihii eara aspartă cu Răscularea di Alju Ljeau, la anlu 1903. Dupu dipisearea a răsculariljei fără glorii, ănvirinarea a armatăljei ănturtsească shi a comitetilor a bashibozuclui nai ma sănătos lu duschiră exact crushuveanjlji. Tu terorlu tsi s-fătsea tu chirolu shi dupu dipisearea a răsculariljei, Crushuva eara vătămats, tăljeats shi yii apreshi 117 di inshi.

Atumtsea eara furati 1,500 di casi, a aproapea 370 di casi shi duchenj eara apreasi.[11] Tu aestu contextu, lipseashti s-actsenteadză ca nai ma mari parti di vătămatslji shi furatslji eara Armănj.[12]

Eforturli a puterlor europeani s-u ăndreagă situatsia tu Machidunia ănturtsească cu atsea tsi adra reformi nu deadiră mări rezultati. Contra di atsea, a treia regulă di programa ti reformi al Mürzsteg, cu cari eara prividzută nau ampărtsari administrativă ti compatibil grupari a natsionalitătslor tu Machidunii, nica ma multu lu nărăyi spiritlu la statili vitsini pi Balcan. Tu eforturli s-amintă tsi poati ma bună pozitsii, eventual cara sampartă Machidunia, statili balcanitsi ahurhiră s-organizeadză shi s-pitreacă ceti, cari cu fortsa a armăljei lji adra presii a populatsiiljei s-aspună ca pricad a vărnui di atseali natsionalităts. Ashitsi, idghea cum shi tu alanti reghioni machiduneshtsă, Crushuva ahurhi un polim niformal tsivil. Shi pi ninga atsea tsi tu căsăbălu nu băna Grets, Vărgări shi Romănj, pit sucăchli asdisea alumtari fără njilă tut pănă nu s-vatămă atselji cari u aprucheară propaganda gărtsească, vărgărească shi romănească tu căsăbălu Crushuva. Cu analizari a literaturăljei cu memoari shi raporturli diplomatitsi a reprezentantsălor conzulari a statilor balcanitsi tu căsăbălu Bituli, lishor poati s-veadă că băterli, avinărli shi vătămărli anamisa di părtsăli cari eara contra tu căsăbălu Crushuva, s-fătsea cafi dzuă.[13]

Revolutsia a tinirlor Turtsă di la anlu 1908 nu putu s-u neutralizeadză dushmaniljea anamisa di părtsăli cari eara ancăciati, a Polematli balcanitsi, pi ninga lăhtarea tsi u poartă polimlu, adusiră shi nău dominator tu căsăbălu - Sărghilji. 

Sărbia, di altă parti, nu avea chiro s-u ănsănătusheadză a ljei puteari Crushuva, ca la anlu 1914 ahurhi Protlu polim mundial. Pi 14 di ximedru anlu 1915, Vărgăria ahurhi polim cu Sărbia, a pănă tu dipisita a meslui brumar, partea sărbească di Machidunia, iu scadi shi Crushuva, eara tu mănjlji vărgăreshtsă.[14]

Un di protslji scupadz a puteariljei a armatăljei vărgărească dupu fundarea a “Reonlui machidunescu ti armată shi ti inspectsii” pi 8 di andreu anlu 1915, eara eliminarea a dushmanlui internu, scljeama atselor elementi cari ninti atsea avea colaborari cu puterli sărbeshtsă. Cu giudicarea ca eara aghentsă sărbeshtsă shi "niloialji shi inspiratori ti halat shi surpari a aradăljei shi irinjea tu Armata, diună oară dupu frontul", multsă Machidonj eara vătămats ică internats tu Vărgării di parti a năului ocupator.[15] Tu ahurhita, condutsirea vărgărească agudi pi Machidonjlji, ma ti shcurtu chiro pi frăndza a năilor conducatori tu Machidunii s-află shi populatsia armănească.

Concret, Crushuva, exact Armănjlji eara “dushmanlu” cari lipsea s-hibă băgat nanaparti di nalili ocupati teritorii. Cum spuni Branco Blagoevschi, cari prot ahurhi s-facă cercetari ti aestă problematică ligată cu internarea a Armănjlor crushuveanj tu chirolu a Protlui polim mundial, shi a curi “Hronica crushuveană” di la anlu 1976 ti jali mari nica nu easti publicată, internarea eara “chischinipseari natsională a căsăbălui Crushuva (di Armănj), pi cari condutsirea vărgărească cari adră ocupatsii lucra sistematic shi cu plan“.[16]

Internarea a Armănjlor crushuveanj s-featsi patru ori: tu dipisita a anlui 1915, toamna anlu 1916, pi 13 di alunar anlu 1917 shi ninti di Alju Ljeau anlu 1918. Tu aestu chiro total eara internats pisti 200 di crushuveanj.[17]

Ispetsli ti internarea a crushuveanjlor Armănj eara diferenti. Ună parti eara ligată cu politica, shi atsea cu intrarea ali Romănii shi ali Gărtsii tu Protlu polim mundial. Ună parti eara ca rezultat di nichischini relatsii cu avearea, vitsinjlji shi relatsiili familiari. Ună parti di ispetsli eara rezultat a opurtunizmului clasic, ashi ca vără crushuveanj cari eara aproapea cu naua condutsiri, adrară efortu s-lă toarnă a cobănătorlor a lor cu cari avea nichischini relatsii. Ma iara, indicativ easti atsea tsi multsimea di internatslji eara Armănj, shi ti atsea nu putem s-u arcăm nanaparti teza al B.Blagoevschi ca eara zbor ti chischinipseari natsională a căsăbălui Crushuva. Pi ninga atsea, Blagoevschi adavdzi shi atsea că tu chirolu di chischinipsearea natsională al Crushuva, condutsirea vărgărească “eara agiutată, pănă shi initsiativă eara data di vără crushuveanj, cu conshtintsă natsională vărgărească “.[18]

Internarea a protăljei grupă crushuveanj s-featsi tu dipisita a anlui 1915, shcurtu chiro dupu ocuparea a căsăbălui Crushuva di parti ali Vărgării. Dupu adutserli a minti al Toma Hagi Lega, tu aestă grupă, tu cari spistipseashti că avea vără 50 di inshi, anamisa di alantsă eara shi scularlu Tacia Vlahu, Nida Iota, Vanciu Iota, Unciu Curopatchin, Toma Nane, Costu Sulie Nane, Tsicu Nane, Lachu Culio, Toma Mara shi Pavle Mishu.[19]

Di informatsiili pănă tora nu shtim cum eara adrată selectsia shi titsi exact aeshtsă crushuveanj eara internats tu Vărgării. Di numili tsi li spuni T.Hagi Lega, lishor poati s-veadă că internatslji eara Armănj, ma nu putem s-confirmăm desi detsizia ti a lor internari easti rezultat mash a a lor pricădeari etnică ică pricădeari băserichească, ică easti zbor ti persoani cari tu tricutlu au alutusită cătră naua condutsiri shi cătră a lor cobănători di comuna vărgărească tu căsăbălu Crushuva. Tu vără situatsii, ispetsli ti internarea eara comitsi. Ashitsi, Toma Mara eara internat di ispeti ca tu loc s-lji ghinuească năilji “libertatori” cu parola “S-băneadză (vărgărescul) văsiljelu Ferdinand”, gri “S-băneadză văsiljelu Petar (Caraghiorghevich, văsilje ali Sărbii,)”.[20] Tu alti situatsii, internarea avea epilog traghic. Pavle Mishu eara bătut di Steryiu sumargilu, cari lji frămsi andau coasti, shi di atsea ispeti ti shcurtu chiro muri tu protseslu di internarea. Ahtari turlii di taxirati avea shi Vanciu Iota, cari muri tu internarea tu Vărgării di cara eara arcat tu azvestri.[21]

Membrilji alishtei prota grupă internats crushuveanj eara pitricuts Pirdop, di iu eara răspăndits tu ma multsă căsăbadz shi hori tu Veacljea Vărgării.23

A daua aradă di internats crushuveanj s-featsi toamna anlu 1916 shi direct eara ligată cu intrarea ali Văsilia Romănia tu Protlu polim mundial di parti a Antantăljei.  

Ashitsi, pi 17 di august, anlu 1916, Bucureshti eara ănsimnat contractu anamisa di Romănia, Rusia, Marea Britanii, Frantsia shi Italia, cu cari Văsilia Romănia sh-lo obligatsii s-partitsipeadză tu polimlu. Pi 27 di augustu idghiul an Romănia intră tu polim cu Austro-Ungaria, a dupu ăndau dzăli, partnerlji ali Austro-Ungaria shi atsea: Ghermania, Vărgăria shi Imperia Otomană intrară tu polim cu Romănia.[22] Sh-pi ninga atsea tsi atsea detsizii a văsiliiljei romănească nu avea cana ligatură cu Machidunia shi ninti tut eara inspirată di pretenziili teritoriali romăneshtsă cătră Transilvania, Maramuresh, Banat shi Bucovina, victimă a calculatsiilor romăneshtsă politicheshtsă eara proromănjlji tu Machidunii, cari că dushmanj potentsiali, eara internats tu Vărgării.   

Ma, cara s-fătsea internarea fără scrupoli shi niselectiv a membrilor di comunili romăneshtsă di ma ninti tu Pelagonia, Strug shi Meglen, atumtsea situatsia cu proromănjlji di Crushuva eara ma delicată. Di ună parti, populatsia armănească di Crushuva activ partitsipa tu Răscularea di Alju Ljeau shi tu cetili a Organizatsiiljei revolutsională machidunească. Aoatsi, malju dză fără exceptsii, tuts revolutsioneri armăneshtsă di Crushuva eara membri a comunilor romăneshtsă tu căsăbălu.[23] Solidaritatea tu polimlu shi datili victimi u ănsănătushară pistusinea anamisa di aestă populatsii armănească shi exarhishtsălji machiduneshtsă tu căsăbălu, a bunili relatsii căti vără oară eara ăncurunati shi cu misticati preaclji. Di altă parti, căndu s-instală condutsirea vărgărească ocupatoară tu Machidunii, malju dză tuts revolutsioneri machiduneshtsă di ma ninti, activishtsă shi voivodats s-băgară tu slujbă a nalilor puteri.[24] Tu atsel contextu, ună parti di elji eara nominats pi analti pozitsii tu condutsirea a căsăbălu shi horli. Concret, Crushuva ti cmet eara băgat răsculatorlu di ma ninti shi dascal tu căsăbălu – Naum Tomalevschi,[25] a ti conducator a reonlui la anlu 1916 (pănă di meslu martsu anlu 1917) eara nominat dascalu di ma ninti di Crushuva,[26] tu idghiu chiro shi initsiator ti fundari a protăljei grupă revolutsională armănească tu căsăbălu Crushuva – voivodălu Petar Atsev.[27] Tu ahtari constelatsii căndu agiumsi comanda di condutsirea vărgărească ocupatsionă ti internari a “Romănjlor” crushuveanj, Tomalevschi shi Atsev s-pistipseashti că eara băgats anamisa di bunili relatsii cu Armănjlji di comuna romănească Crushuva shi obligatsia s-u realizeadză comanda a a lor conducatori.

Tu soni eara aflată solutsii solomonă. Tu loc s-hibă internats tuti 125 di familii crushuveani di comuna romănească,[28] idghili eara mash “alăsats fără capitili a lor”, cu atsea tsi tu Vărgării eara internats mash a lor preftsă shi dascalji. 

Dupu adutserli a minti al Lexa Shcodreanu-Anghelesca, tu aestă a dauă grupă di internats Crushuveanj eara preftul Steryiu Papa Sotir cu familia a lui, cum shi dăscălitsili shi dascaljli tu sculiili romăneshtsă tu căsăbălu Crushuva – Domnica Shcodreanu, Marica al Bojin, Vangheli Petrescu shi Nicola Teoharianu cu familiili a lor. Internarea s-featsi toamna, anlu 1916, shcurtu chiro di căndu Romănia shi Vărgăria s-aflară tu dau taburi di armati opoziti. Aestă njică grupă prota eara pitricută Plovdiv, a di aclo eara răspăndită tu ăndoi căsăbadz tu Vărgării, iu armasi pănă tu dipisita a polimlui.[29] Di ispeti ca nitsi condutsirea sărbească tu Machidunii nu deadi izini ti diznău dishclideari a sculiilor romăneshtsă dupu Protlu polim mundial, dascaljli romăneshtsă di aestă grupă tsi eara internats nu s-turnară Crushuva shi s-dusiră s-băneadză tu Romănii.[30] 

Nai masovică internari a populatsiiljei crushuveană tu chirolu a Protlui polim mundial s-featsi pi 13 di alunar, anlu 1917, ună dzuă dupu Sum Chetru. Idghea cum eara ninti un an, shi aestă aradă detsizia ti internarea eara rezultat di gruparea a armatilor. Tut pănă văsiljelu gărtsescu Constantinos I nu apruchea s-intră Gărtsia tu polim di parti ali Entante, ocupatorlji vărgăreshtsă Crushuva eara tolerantsă cătră atsea populatsii crushuveană cari di a lor parti eara lugursită ca progrătsescă. Ma, căndu tu meslu ciarshar, anlu 1917, văsiljelu Constantinos s-trapsi di tronlu gărtsescu, shi nica ma multu di căndu pi 30 di ciarshar, anlu 1917 Gărtsia intră tu polim di parti ali Entante, eara determinată shi taxiratea a ashi dzăsilor grăcomanj di Crushuva. Di altă parti, aestu “dushman internu”, cari dupu minduearea a condutsiriljei ocupatsionă vărgărească eara fuvirseari ca eara multu aproapea di Frontul Machidunescu, real nu eara pericolositati, di ispeti că “dushmanlu” tu nai ma mari parti eara aushi, muljeri shi fumelji, a curi hilji, bărbats shi tatănj s-afla la lucru tu Gărtsii. Sigura că, anamisa di internatslji s-aflară shi preftsălji a patriarshiiljei, cari cu a lor activităts progrtseshtsă tu chirolu dupu răscularea di Alju Ljeau s-compromitară di ninti a popului sum Exarhia, ma multsimea di internatslji nu eara fuvirsiri ti condutsirea vărgărească tu căsăbălu Crushuva. 

Informatsiili ti aestă grupă di internats Armănj li aflăm di spunerli ali Teano Gaju, cari shi singura eara parti di grupa: “Tu aestă grupă earam 110 di persoani, di 3 anj ilichii tut pănă di 95 di anj. Anamisa di noi avea shi antredz familii, cum shi muljeri cu fumelji shi mash muljeri, a curi bărbatslji, di ună ică altă ispeti ică lipsitură, tu atsel chiro eara tu Gărtsii. Cu noi avea shi bărbats fără familii“.[31] Tu atsel chiro, dupu Gaju, eara internats aesti persoani shi famiii:

1.       Familia al Papa Ioani, tată ali Teano Gaju

2.      Familia a preftului Constantin

3.      Familia a preftului Costachi

4.      Familia a preftului Iorghi Mara

5.       Familia a preftului Chima

6.      Familia Csenofon

7.       Familia Bala

8.      Familia Bajdavela (mash muljerli, ca bărbatslji eara tu Gărtsii)

9.      Familia ali Conce-Marigucia Lega

10.    Familia Mara

11.     Familia Nane

12.    Familia Giagiu

13.    Familia al Chitu Abagi (muljearea Chia shi ficiorlu Macha)

14.    Familia al Lachu Marcu

15.    Familia Sirmu

16.    Familia Dogu

17.    Familia Cutori

18.    Familia Ciulacu

19.    Familia Teju

20.   Familia Economu

Tuts internats di aestă grupă eara pitricuts tu Oriahovo, di iu eara răspăndits pit căsăbadzlji shi horli: Pleven, Svishtov, Ruse, Cnjaja, Cnjajevo, Crushoveani shi Hărlets. “Di populatsia di aclo” – pirmituseashti Teano Gaju – “earam multu ghini ashtiptats, avea buni relatsii cu noi shi nă agiutară cu măcari shi stranji… Yimnarea nu nă eara limitată… Aclo armasim tut pănă meslu andreu, anlu 1918, căndu cu telegramă earam călisits s-na turnăm acasă, Crushuva. Turnarea eara pit ăn Sărună, iu earam aprucheats di Frantsujlji“.[32] 

Ună parti di internatslji crushuveanj nu s-turnară tu a lor loc natal. Tu turnata di Vărgării pit Gărtsii, ma mari parti di familiili crushuveani adusiră detsizii s-armănă s-băneadză Drama.[33] Ună parti di atselji tu ma mari ilichii, sh-pi ninga vrearea a lor, nu avură tihi s-u veadă a lor Crushuva. Ashi, ca exemplu, măsa a fratslor Costu shi Yiorgu Bajdavela muri tu chirolu di internarea.[34]

A patrua shi dit soni internari a Armănjlor di Crsuhuva s-featsi shcurtu chiro ninti di Alju Ljeau, anlu 1918, doi meshi ninti di capitularea fără conditsii ali Vărgării, ănsimnată pi 29 di yizmăciunj idghiul an.

Dupu mărturisearea al Toma Hagi Lega, tu aestă grupă nu avea ma multsă di 10 inshi. Di elji, el sh-adutsi a minti pi Lachu Gheru, Tashcu Pajic, Steryiu Gope, Nachu Vlahu shi Tashcu di Magaruva.[35]

Detsizia s-hibă internats aeshtsă oaminj easti ti ciudii, ca contra di membrilji a a dauăljei shi a a treăljei grupă, ti elji nitsi putem s-dzătsem ca eara progrătseashti ică pr0romăneashti orientats, nitsi pi plan di alumtărli balcanitsi s-fătsea vără alăxeri dramatitsi cari putea s-provocheadză reactsii vărgărească tu căsăbălu Crushuva. Ti atsea, ispetsli ti aestă ashi dzăsă solutsii niloghică ti internarea alishtei njică grupă poati lipseashti s-caftă tu situatsia pi nivel local. Ashitsi, pi 6 di alunar, anlu 1918, Todor Alexandrov pitricu carti pănă di cmetlu crushuvean, Naum Tomalevschi, cu cari lu informă ca lipseashti s-adară comisii din căsăbă ti ănsimnari 15 di anj di Răscularea di Alju Ljeau. Atumtsea, anamisa di călisitslji oaspits la sărbăturisearea eara shi premierlu vărgărescu, Alexandar Malinov. Ăndau dzăli ma amănat, Alexandrov lu informeadză Tomalevschi ca la sărbăturisearea, Crushuva, va s-agiungă 25 di oaspits, di cari ună parti eara analtsă functsioneri di Armata shi profesori di la Univerzitatea dit Sofii. Di atsea ispeti, detsizia ti internarea alishtei grupă shcurtu chiro ninti Alju Ljeau, poati lipseashti s-u ligăm cu ănsimnarea 15 di anj di Răscularea di Alju Ljeau? Dupu informatsiili tsi suntu pi dispozitsii, Tomalevschi adră multi metri ti extraordinar organizari a sărbăturiseariljei.[36] Poati ună di atseali metri eara shi internarea atselor cari vără turlii va s-putea s-u compromiteadză sărbăturisearea? 

Cum tsi s-hibă, factu easti ca parti di internatslji dit soni crushuveanj eara traptsă di căsăbălu di chischin oportunizmu shi nibuni relatsii anamisa di oaminjlji, cari nu avea cana ligătură cu ideologhia politichească a internatslor, nitsi cu frică di compromitari tu dzua di ănsimnarea a sărbătoariljei Alju Ljeau. Ashitsi, Lachiu Gheru eara internat dupu căftarea di a lui cobănător Vanghiu Macshut, cari avea pretenzii cătră păshunea al Gheru la hoara Norovo. Tu cartea di Mactush (cari ca revolutsioner di ma ninti, eara multu aproapea cu condutsirea locală) pănă la L.Gheru, ăngrăpsea: "Tora nu easti chiro gărtsescu, nu easti ănturtsescu, nu easti sărbescu - tora easti chiro vărgărescu", cu tsi Mactshut discret lu fuvirsi Gheru ta sli tragă a lui oi di Norovo. Aestu nu lu ascultă shi ti shcurtu chiro eara internat.[37]

Ma multi evenmenti ligati cu aestă dit soni internari, au ună doză di traghi-comedii shi multu ghini u prezenteadză situatsia haotică a armatăljei vărgărească shcurtu chiro ninti ănăchisearea la Frontul machidunescu shi capitularea ali Vărgării. Ashitsi, tsicara ca a patrua grupă di internats crushuveanj Armănj nu misura ma multu di 10 inshi, ea eara realizată di ma multsă armatuladz vărgăreshtsă. Dupu adutserli a minti al Gusha Gheru, hilj a internatlui L.Gheru, pi calea cătră Părlep, la hoara Vrbiani, grupa eara străvăsită di armatuladz ghermaneshtsă cari nu putea s-ciudusească pi atsea tsi u vidzură - ma multsă armatuladz vărgăreshtsă cu armă dutsea grupă di ma putsănj tsivili.[38]

Peripetiili a grupăljei dit soni internats crushuveanj eara shcurtu chiro. Elji eara internats Shumen, iu armasiră pănă tu soni a polimlui, a tu meslu andreu, anlu 1918 s-turnară Crushuva deadun cu a lor cobănători di grupili cari eara viniti ma ninti. 

*

                                                        *       *

Internarea a populatsiljei armănească tu Vărgării tu chirolu a Protlui polim mundial eara coup de grâce ti mari parti di locurli armăneshtsă tu Machidunii. Repercusiili tsi li duchi populatsia poati s-dzătsem ca eara ma traghitsi shi di atseali tsi s-fătsea tu chirolu dupu Alju Ljeau shi Polematili balcanitsi. Puterli vărgăreshtsă li internară bănătorlji di Magaruva, Tărnova, Gopishi, Malovishtea, Beala din Ghios, Beala di Supră, Luguntsa shi Birislav, cum shi mari numir di Armănj di Bituli shi Crushuva.  

Puterli di atsel chiro nu lji răspăndiră aesti persoani ti a lor sigurantsă personală, sh-pi ninga atsea tsi tu vără situatsii exact sigurantsa eara actsentată ca ispeti ti internarea.[39] Contra di atsea, scupolu printsipal eara chischinipseari a nalilor ocupati teritorii di persoani cari di puterli ocupatsioni eara lugursiti ca progărtseshtsă, prosărbeshtsă shi proromaneshtsă, scljeama persoani cari poati va s-colabora cu partnerlji a Entantăljei. 

Dealihea easti ca purtaticlu a popului vărgărescu pi nivel local cătră internatslji eara multu bun, shi dupu mărturisearea a unăi parti di persoanili cari eara internati, tsiviljli vărgăreshtsă multi ori didea agiutor tu măcari shi stranji.[40] Ma, purtaticlu a armatăljei vărgărească tu Machidunii eara diametral contra di atsel a tsiviljilor. Constantin Belemace actsenteadză ca dupu yinearea a armatăljei vărgărească tu hoara Malovishta "plămsiră shi bebili tu păntitsli a dadilor“.[41] Comandantsălji a armatăljei vărgărească lă arădea shi sh-pizuia cu tăxiratea a popului. A internatslor di hoara Malovishtea cu sarcazam lă eara dzăsă ca va s-hibă pitricuts la exurzii tu Vărgării.[42] Ashitsi, pănă internatslji Armănj băna ună bană fără perspectivă tu Vărgării, organizatorlji a "exurziiljei" li furară casili a lor shi tut tsi avea pit casili, a horli malju dză complet eara demolati.[43]

Căndu, ninti s-dipisească polimlu ună parti di internatslji putură stoarnă tu casili a lor, idghili li aflară pustuxiti shi furati. Ta s-hibă taxiratea ma mari, shcurtu chiro dupu turnarea tu a lor patridă, multsă di elji muriră di tifus shi di griplu espanjol.[44]

Crushuveanjlji, cum shi alantsă Armănj cari s-aflară aproapea di Frontul machidunescu, tricură pit peripetiili a internatsiiljei. Ma iara, tsicara ca mari numir di elji eara internats, căsăbălu a lor nu u avea taxiratea traghică cum eara situatsia cu Bituli shi horli sum Peristera, nitsi lu duchi idghiul horor di la anlu 1903. Ma marea lărdzimi di frontul, tu comparari cu horli ănvărligă di Bituli, cum shi factul ca ăn cap a căsăbălui eara mintimenlu crushuvean Naum Tomalevschi, lu ascăpară Crushuva di pustuxeari shi di furtu. 

Crushuva poati continuă s-băneadză, ma cama nu exista atsel căsăbă prosperitar cu 10-15,000 di bănători. Alăxearea a căljurlor printsipali ti comunicari, dipisearea a Răsculariljei di Alju Ljeau, alumtărli anamisa di crushuveanjlji pănă s-ahurhească Polematili balcanitsi, cum shi singurili Polemati balcanitsi, sh-u loară taxa a lor. Protlu polim mundial shi internarea a unăi parti di Armănjlji crushuveanj priadusiră chelchea s-umplă, dupu tsi Crushuva s-featsi catastrofă demografică. Dupu statistica a puterlor vărgăreshtsă di armata, la anlu 1916 Crushuva avea 5,201 di bănători.[45] Tsintsi anj ma amănat, dupu reghistrarea a populatsiiljei tu Văsilia a Sărghilor, Croatslor shi Slovenjlor di la anlu 1921, tu căsăbălu, cari tora eara njică hoară, armasiră mash 3,831 di bănători.[46] Pi plan demographic nai ma multu chirură Armănjlji,[47] cari a lor sigurantsă u căftară largu di a lor casă dit munti shi masovic s-dusiră s-băneadză tu ma mărlji căsăbadz tu Gărtsii, Văsilia SCS, Romănia, pănă shi Eghiptu shi America.[48]

 

UFILISITĂ LITERATURĂ:

MATERIAL DI ARHIVLU DI STAT ALI REPUBLICA MACHIDUNIA (ДАРМ/ASRM):

Ministerul Afacerilor Externe a României, Fond Problema 21 – Constantinopol (m.4425; m.4426; m.4427; m.4428)

MATERIAL DI DEPARTAMENTUL TI ARHIVĂ A INSTITUTLUI TI ISTORII NATSIONALĂ - SCOPIA (АО ИНИ/DA IIN):

Благоевски Бранко, Крушевска хроника, Сл. IV.1202/II.

Спомени на Косту Дабижа, 1895-1913, Сл. IV.90.

Спомени на Тодор Борјар, Сл.IV.84.

PUBLICATI DOCUMENTI:

Arşiv belgelerine göre Balkanlar’da ve Anadolu’da Yunan mezâlimi, III, Balkanlar’da Yunan mezâlimi, Ankara, 1996.

Дефинитивни резултати пописа становништва од 31 јануара 1921 год., Сарајево, 1932.

ГЕОРГИЕВ Величко ТРИФОНОВ Стайко, Гърцката и сърбската пропаганди в Македония (краят на XIX и началото на XX век) – Нови документи София, 1995.

Македония и Одринско (1893-1903), Мемоаръ на Вѫтрѣшната Организация, s.l., 1904.

Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică – Documente (19181953) – Volumul II, Adunarea şi selecţionarea documentelor, introducerea, bibliografia şi indicia de: Adina Berciu-Drăghicescu – Maria Petre, Bucureşti, 2006.

 

PUBLICATI MEMOARI:

МАРТУЛКОВ Алексо, Моето учество во револуционерните борби на Македонија, Скопје, 1954.

ПОП АНТОВ Тодор, Спомени (Предговор и редакција: Зоран Тодоровски), Скопје, 2002.

ШУМКОВЪ Б. Ив., Патриотически и насърдчителни раскази, София, 1907.

MONOGRAFII SHI ARTICOLI:

ΑΡΑΒΑΝΤΙΝΟΥ Π., Μονογραφία περί Κουτσοβλάχων, Αθήνα, 1905.
CIONESCU N. Steriu, O scurt
ă descripţiune a Cruşoveĭ, In: Primul Almanah Macedo-Român, Constanţa, 1900.
DUMITRU Lauren
ţiu-Cristian, Preliminaries of Romania’s entering the World War I, In: Bulletin of „Carol I” National Defence University, No.1/2012, Bucureşti, 2012.

ГОПЧЕВИЋ Спиридон, Стара Србија и Македонија, Београд, 1890.

ИЛЧЕВ И., България и Антантата през Първата световна война, София, 1990.

Историја на Крушево и Крушевско, книга прва, Крушево, 1978.

КИРОВЪ-МАЙСКИ Никола, Крушово и борбитѣ му за свобода, София, 1935.

KOUKOUDIS Asterios, The Vlachs, Metropolis and Diaspora, Thessaloniki, 2003.

MĂRGĂRIT Apostol, Apostol Mărgărit şi şcolile române de peste Dunare, In: Convorbiri Literare, VIII/9, Iassi, 1874.

MINOV Nikola, The Aromanians and IMRO, In: Macedonian Historical Review, vol. 2, Skopje, 2011.

МИНОВ Никола, Влашкото прашање и романската пропаганда во Македонија (1860-1903), Скопје, 2013.

МИНОСКИ Михајло, Петар Ацев, Скопје, 2016.
PENCOVICI Alexandru, Despre Romanii din Macedonia
şi Muntele Atos – impresiuni de caletorie, Bucureşti, 1885.
POPNICOLA Nico, Muluvishti, Monografia a hoarăljei, Bituli, 2008.
POPNICOLA Nico, Tărnova, Monografia a hoarăljei, Bituli, 2009.

РОМАНСКИ Ст., Македонскитѣ Ромъни, Македонски преглед, I/5-6, София, 1925.

СИДОВСКИ Кочо, Народот со многу татковини, Историја на Ароманците од Средниот век до 1918 година, Скопје, 2013.

ТРИФУНОСКИ Ф. Јован, Варошица Крушево, Прилог проучавању варошица у Н.Р. Македонији, In: Гласник етнографског института Српске академије наука, књ.4-6 (1955-1957), Београд, 1957.

WEIGAND Gustav, Die Aromunen, Ethnographisch-Philologisch-Historische untersuchung über das volk der sogenannten Makedo-Romanen oder Zinzaren, Vol. 1, Leipzig, 1895.

ЏИНГО Теон, Наум Томалевски-Лоенгрин: Чувар на светиот грал

Македонија, Скопје, 2014  

[1] ШУМКОВЪ, 1907: 175.
[2] Ibid.
[3] ΑΡΑΒΑΝΤΙΝΟΥ, 1905: 49-52.
[4] ШУМКОВЪ, 1907: 198.
[5] MĂRGĂRIT, 1874: 357.
[6] PENCOVICI, 1885: 10-11.
[7] ГОПЧЕВИЋ, 1890: 106.
[8] WEIGAND, 1895: 287.
[9] CIONESCU, 1900: 92.

[10] Историја на Крушево и Крушевско, 1978: 93-96. 11 МИНОВ, 2013: 116-117.
[11] Македония и Одринско, 1904: 193; КИРОВЪ-МАЙСКИ, 1935: 87-88.
[12] МИНОВ, 2013: 396.
[13]   Tu aestu contextu, lji avem tu videari memoriili a unăi parti di partitsipantsălji tu aesti evenmenti (АО ИНИ, Спомени на Тодор Борјар: passim; АО ИНИ, Спомени на Косту Дабижа: passim), raporturli a Armatăljei a puterlor ănturtseshtsă shi a puteariljei tsivilă tu vilaetlu di Bituli shi ăn Sărună (Arşiv belgelerine göre, III, 1996: 99-100, 149-150), cum shi publicatili shi nipublicatili raporturi a romăneshtsălor shi a vărgăreshtsălor reprezentantsă diplomatitsi tu vilaetlu di Bituli (ДАРМ, Ministerul Afacerilor Externe a României, Problema 21 – Constantinopol, m.4425-4428: passim; ГЕОРГИЕВ-ТРИФОНОВ, 1995: passim).
[14] ИЛЧЕВ, 1990: 208-209.
[15] ПОП АНТОВ, 2002: 191.
[16] АО ИНИ, Крушевска хроника: 406.
[17] Ibid: 407.
[18] Ibid: 406.
[19] Ibid: 407.

[20] Ibid: 407-408.

[21] Ibid. 23 Ibid.
[22] DUMITRU, 2012: 167-168.
[23] MINOV, 2011: 187.
[24]  Dupu minduearea a revolutsionerlui di ma ninti, a tu atsel chiro nacialnic a reonlui a comunăljei Omorani tu slujbă vărgărească, Alexo Martulcov: “Atsea nu eara ti ciudii, di ispeti ca tuts loaiali activishtsă eara pi dispozitsii a condutsiriljei vărgărească, di ăndreapta pănă dip stănga parti. Neutrali poati s-dzăcă ca nitsi nu avea… Noi tuts, cu njits exeptsii earam etinj s-li realizăm interesili natsionali ali Vărgării. Ma ahărdzitslji lideri pi stănga shi ăndreapta parti di revolutsioneri machiduneshtsă aflară loc, vără pit shtaburli a armatilor, altsă tu administratsia shi pulitsia, a treia grupă tu condutsirea a comunăljei shi tu comisiili permanenti tu reonili… Cu un zbor, tu tuti slujbi earam prezentsă, shi atsea cu mari protsentu… Multsă aduna găile s-u crească avearea… Atsea eara ti puvrii realitati istorică. S-chirură veclili traditsii revolutsionari” (МАРТУЛКОВ, 1954: 320-321).
[25] ЏИНГО, 2014: 21.
[26] МИНОСКИ, 2016: 200-201

[27] АО ИНИ, Спомени на Тодор Борјар: 4.
[28] Dupu informatsiili tsi li adună Stoian Romanschi tu a lui vizită a căsăbălui Crushuva la anlu 1916, preftul “romănescu” Steryiu Papa Sotir, avea 125 di casi tu a lui enorii (РОМАНСКИ, 1925: 83).
[29] АО ИНИ, Крушевска хроника: 408.
[30] Şcoli şi biserici, vol. 2, 2006: 126.
[31] АО ИНИ, Крушевска хроника: 408-409.
[32] Ibid: 409.
[33] KOUKOUDIS, 2003: 470.
[34] АО ИНИ, Крушевска хроника: 409.
[35] Ibid: 410.
[36] ЏИНГО, 2014: 23-27.
[37] АО ИНИ, Крушевска хроника: 409.
[38] Idem: 410.
[39] СИДОВСКИ, 2013: 348.
[40] АО ИНИ, Крушевска хроника: 409.
[41] POPNICOLA, 2008: 160-161.
[42] Idem.
[43] POPNICOLA, 2009: 193-194.
[44] KOUKOUDIS, 2003: 470.
[45] РОМАНСКИ, 1925: 83.
[46] Дефинитивни резултати, 1932: 90.
[47] Dupu statistica a puterlor vărgăreshtsă di armata di la anlu 1916, di 5,201 bănători di Crushuva, 2,885 eara Armănj, di cari 2,378 eara “grăcomanj”, a 507 eara “Aromănj-natsionalisti” (РОМАНСКИ, 1925: 83). Di aestă iasi că shi la anlu 1916, Armănjlji eara multsimi Crushuva, cu vără 55% di populatsia totală. Pănă shi cara s-adutsem concluzii loghică că anamisa di “grecomanjlji” suntu tricuts shi patriarshishtsă di arbinishească ică machidunească origină etnică, iara putem s-dzătsem ca Armănjlji eara isa dupu numir cu alanti etnicumi. Sigura, aestă easti mari scădeari demografică a populatsiiljei armănească tu comparari cu situatsia tu a daua giumitati a etăljei XIX. Ma, nica ma mari scădeari a numirlui a Armănjlor di Crushuva s-featsi exact dupu internarea a popului armănescu tu Vărgării shi dupu dipisearea a Protlui polim mundial. La reghistrarea tu Văsilia SCS di 31 di yianar, anlu 1921, mash 1,691 di ănreghistratslji 3,831 di bănători di Crushuva, eara scriats ca “Tsintsari”, scljeamă 44% di populatsia, cu tsi Armănjlji s-featsiră minoritati tu “nai ma armănescul căsăbă pi Balcan” (Дефинитивни резултати, 1932: 90).
[48] ТРИФУНОСКИ, 1957: 196.


[Home] [Newsletters] [Membership] [Annual Meeting] [Events] [Books, Videos, & CDs] [Recipes] [Officers] [Photos & Videos] [Links]